Spectacolul s-a sfârşit,
iar tu… stai şi te uiţi mirat la public.
Toţi te aplaudă!
Nu arunca jobenul timpului !
Deja s-au vândut exactităţile ?!
Fii fericit că ai primit o floare de magnolie
ce vesteşte un negru ţipăt prin carne.
Sufletele se vând în licitaţii barbare !
Patul de cuie ruginite este gata,
te aşteaptă,
e înfometat de sânge.
Venele fumegă…
rostind incendii neţărmuite.
Masa este gata!
Altarul mă cunoaşte…
Câtă migală răsare…
De ce râdeţi în loje?
Vreau să primesc jobenul timpului !
Taie-mi oxigenul !
Timpul invizibilităţii tale e albastru de invidie.
(versuri: George Chiriac,
ilustratia :Mariana Bendou)
Tweet
//